Ghid metodic: Ce este comunicarea orală
Ce este comunicarea orală? Sfaturi practice pentru învățătorii de la clasele primare
Comunicarea orală este unul din pilonii de bază ai procesului educațional, mai ales în primii ani de școală, unde elevii își formează abilități necesare pentru integrarea lor armonioasă în societate. Ei învață să comunice corect, clar și coerent.
Comunicarea orală poate fi utilizată atât ca mijloc, cât și ca obiectiv de învățare. Ea are un impact semnificativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a celor mici.
În metodica limbii române, comunicarea orală iese în evidență cu anumite caracteristici-cheie pe care merită să le aveți în vedere: spontaneitatea, libertatea exprimării, posibilitatea rectificării mesajului și prezența unei componente emoționale puternice.
Aceste caracteristici-cheie nu se referă doar la cuvintele rostite, ci implică atât limbajul nonverbal (gesturi, mimică, poziție corporală), cât și pe cel paraverbal (intonare, volum și ritm al vocii).
O cercetare foarte interesantă realizată de Mehrabian și Weiner (1967) arată cum comunicarea orală este influențată în proporție de 55% de comunicarea nonverbală, 38% de cea paraverbală și doar 7% de cuvinte.

Învățătorii trebuie să fie atenți la toate componentele în timpul lecțiilor și interacțiunilor zilnice ale elevilor la clasă.
Ce obiective urmăriți în comunicarea orală?
Lecțiile dedicate comunicării orale trebuie să vizeze dezvoltarea a două abilități principale: receptarea și exprimarea mesajelor orale.
Cele două abilități pot fi dezvoltate prin diferite activități printre care se numără dialogurile, jocurile de rol, exercițiile de povestire sau comentare.
De asemenea, activitățile de grup sunt importante deoarece acestea încurajează colaborarea între elevi și exprimarea liberă, chiar creativă.
Ascultarea activă este o altă competență importantă, ce merită o atenție aparte din partea învățătorilor. Elevul trebuie să înțeleagă și să reacționeze corect și clar la ceea ce aude.
În acest proces, rolul învățătorului este determinant deoarece poate facilita ascultarea activă prin: exprimarea clară a instrucțiunilor;
- utilizarea unor gesturi;
- utilizarea unor expresii faciale încurajatoare;
- rezumarea periodică a ideilor importante exprimate de elevi la clasă.
Structurarea lecției de comunicare orală
Specialiștii în educație recomandă structurarea lecțiilor în următoarele momente „Evocare – Constituirea sensului – Reflecție”. De ce? Ele stimulează gândirea critică și învățarea activă.
În faza de evocare, elevii își reamintesc informațiile anterioare. Apoi, prin constituirea sensului, elevii descoperă și internalizează noțiuni noi, iar în etapa finală, cea a reflecției, elevii integrează cunoștințele dobândite și le transferă în contexte diferite.
Fiecare scenariu de lecție disponibil în platformă pune în aplicare aceste recomandări.

Sugestii practice pentru învățători:
- Încurajați elevii să se exprime liber prin utilizarea unor întrebări deschise.
- Includeți exerciții de dicție și pronunție în activitatea de la clasă.
- Folosiți povești, jocuri și dramatizări pentru a capta interesul copiilor și a-i ajuta să înțeleagă importanța contextului și intonației.
- Oferiți feedback constructiv, subliniind reușitele copiilor și sugerând zone de îmbunătățire într-un mod pozitiv.
Dezvoltarea comunicării orale în primii ani de studiu reprezintă baza pentru succesul școlar și personal al elevilor. Apelați la metode interactive pentru a ajuta elevii să comunice eficient, clar și coerent.
Bibliografie:
- Norel, Mariana. „Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar”, Brașov, 2010.
- Mirela Mihăescu, Ștefan Pacearcă, Anița Dulman, Crenguța Alexe, Otilia Brebenel, Comunicare în limba română – Manual pentru clasa a II-a Editura Intuitext, 2023
- Mehrabian, Albert & Wiener, Morton. „Decoding of Inconsistent Communications”, Journal of Personality and Social Psychology, 1967. (https://psycnet.apa.org/record/1967-08861-001)
- Pamfil, Alina. „Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise”, Editura Polirom, Iași, 2004.
- Scenarii de lecții