Ghid metodic: Cum să transformi predarea Adunării numerelor 0-20 într-o aventură interactivă folosind ultimele descoperiri neuroștiințifice

Emilia Paraschiv

Predarea adunării numerelor de la 0 la 20 fără trecere peste ordin reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea abilităților matematice ale copiilor de 6-7 ani.

Studiile neuroștiințifice și psihopedagogice recente au arătat că la această vârstă, învățarea eficientă se realizează prin metode interactive, multisenzoriale și colaborative, care stimulează memoria, atenția și motivația.

În acest ghid, vom explora cum să integrăm aceste descoperiri în strategia didactică, folosind cele 7 concluzii care au cel mai mare impact asupra dezvoltării cognitive la această vârstă.

  1. Învățarea prin joc și explorare

Activitate: Călătoria pe Insula Numerelor
Descriere: Creați o hartă a unei insule imaginare cu diferite „stații” numerotate de la 0 la 20. La fiecare stație, copiii trebuie să rezolve o problemă de adunare pentru a avansa.
Implementare: Folosiți elemente vizuale atractive, cum ar fi desene colorate sau obiecte 3D. Încurajați copiii să exploreze insula în ritmul lor, descoperind noi provocări matematice.
Beneficii: Studiile neuroștiințifice sugerează că explorarea activă și învățarea prin joc stimulează sistemul de recompensă al creierului, ceea ce duce la o învățare mai profundă și mai plăcută pentru copii .

  1. Stimularea multisenzorială

Activitate: Adunăm folosind toate simțurile
Descriere: Utilizați materiale tactile (cuburi, bile, figurine), elemente auditive și vizuale (cântece, poezii), dar și experiențe gustative (folosind boabe de struguri). De exemplu, adunarea poate fi ilustrată folosind 5 boabe de struguri albi și 13 boabe de struguri negri pentru a obține un total de 18. Copiii pot „aduna” efectiv strugurii și îi mănâncă la final pentru a asocia gustul cu procesul matematic.
Implementare: Copiii pot manipula obiectele pentru a vizualiza adunarea, cântând în același timp un cântec despre numere și apoi gustând alimentele folosite.
Beneficii: Implicarea mai multor simțuri în procesul de învățare activează diferite zone ale creierului, consolidând înțelegerea și memoria prin integrarea experiențelor senzoriale. Utilizarea gustului adaugă o componentă emoțională și senzorială care activează circuitele neuronale responsabile de plăcere și memorare, ceea ce poate face învățarea mai captivantă și memorabilă .

  1. Interacțiunea socială

Activitate: Echipele matematice
Descriere: Formați echipe de 2-3 copii care să rezolve împreună probleme de adunare.
Implementare: Fiecare echipă primește un set de carduri cu adunări. Copiii discută și colaborează pentru a găsi răspunsurile corecte, încurajându-se reciproc.
Beneficii: Învățarea în grup stimulează cortexul prefrontal, responsabil pentru rezolvarea problemelor și abilitățile sociale. Cercetările arată că interacțiunea socială favorizează învățarea colaborativă și dezvoltarea abilităților de comunicare .

  1. Feedback imediat și pozitiv

Activitate: Stelele matematice
Descriere: Oferiți stele sau autocolante pentru fiecare problemă rezolvată corect, însoțite de aprecieri verbale pozitive.
Implementare: După fiecare răspuns, oferiți feedback imediat, evidențiind efortul și progresul copilului („Bravo, ai adunat corect 12 și 7! Ești o adevărată stea matematică!„).
Beneficii: Feedback-ul imediat întărește conexiunile neuronale legate de succes, ceea ce stimulează încrederea în sine și motivația. Studiile arată că feedback-ul pozitiv activează sistemul dopaminergic, responsabil de recompensă și motivație .

  1. Autonomia și alegerile personale

Activitate: Meniul de Adunări
Descriere: Prezentați un „meniu” cu diferite activități și probleme de adunare din care copiii pot alege.
Implementare: Meniul poate include puzzle-uri, jocuri pe calculator, exerciții scrise sau activități artistice legate de adunare. Copiii își aleg activitatea preferată.
Beneficii: Oferirea alegerii personale sporește motivația intrinsecă. Studiile arată că atunci când copiii au control asupra activităților, creierul eliberează dopamină, ceea ce îi face să fie mai motivați și implicați .

  1. Legătura cu experiențele reale

Activitate: Magazinul Clasei
Descriere: Simulați un magazin în clasă unde copiii „cumpără” și „vând” obiecte folosind numere de la 0 la 20.
Implementare: Folosiți monede sau jetoane și etichetați obiectele cu prețuri. Copiii fac adunări pentru a calcula totalul cumpărăturilor sau restul primit.
Beneficii: Aplicarea matematicii în situații reale ajută copiii să înțeleagă utilitatea adunării și le dezvoltă abilități financiare de bază. Acest tip de învățare contextualizată activează zonele creierului responsabile de raționamentul logic și aplicarea cunoștințelor în viața de zi cu zi .

  1. Repetiția și rutina

Activitate: Calendarul numerelor
Descriere: Începeți fiecare zi cu un scurt exercițiu de adunare, adăugând numărul zilei la un număr fix.
Implementare: Dacă azi este ziua 5, copiii adună 5 la numărul 10. Acest ritual zilnic consolidează abilitățile de adunare prin repetiție constantă.
Beneficii: Repetiția și rutina favorizează consolidarea sinaptică, ceea ce duce la o învățare mai stabilă și la automatizarea conceptelor matematice .

Recomandări pentru învățători:

  • Personalizați activitățile: Adaptați exercițiile în funcție de nivelul și interesele copiilor din clasă.
  • Încurajați reflecția: După fiecare activitate, discutați cu copiii despre ce au învățat și cum s-au simțit.
  • Implicați părinții: Sugerați activități similare pe care le pot face acasă, consolidând astfel învățarea.

Concluzie:

Prin aplicarea celor 7 principii prezentate, veți transforma predarea adunării într-o experiență plăcută, asigurând o învățare de durată și profundă.

Această abordare holistică facilitează nu doar înțelegerea conceptelor matematice, dar și dezvoltarea socială, emoțională și cognitivă a elevilor, stimulându-le motivația, încrederea în sine și interesul pentru matematică.

Bibliografie:

  1. Learning through play: A review of evidence, LEGO Foundation, 2017
  2. Mindset: The New Psychology of Success,  Dweck, C.S.,  2006
  3. Self-Determination Theory: A Macrotheory of Human Motivation, Development, and Health, Deci, E.L. & Ryan, R.M., Canadian Psychology, 2008
  4.  The Biology of Memory: A Forty-Year Perspective, Kandel, E.R., Journal of Neuroscience, 2009
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *