Iarna la școală

Serbare de Crăciun – Selecții de poezii (Clasa a IV-a)

Claudia Cojocea - Editor
Serbare de Crăciun - Selecții de poezii - Clasa a IV-a
Serbare de Crăciun – Selecții de poezii – Clasa a IV-a

(Serbare de Crăciun – Selecții de poezii (Clasa a IV-a) – este realizată de Iuliana Drăgan – specialist Intuitext în educație și profesor pentru învățământul primar)

Crăciunul copiilor

de O. Goga

Dragi copii din țara asta,
Vă mirați voi cum se poate,
Moș Crăciun, din cer de-acolo,
Să le știe toate, toate.

 

Uite cum: Vă spune Badea…
Iarna-n noapte, pe zăpadă,
El trimite câte-un înger
La fereastră ca sa vadă…

 

Îngerii se uită-n casă
Văd și spun, iar moșul are
Colo-n cer, la el în tindă,
Pe genunchi, o carte mare.

 

Cu condei de-argint el scrie
Ce copil și ce purtare…
Și de-acolo știe Moșul,
Că-i șiret el, lucru mare.

 

Uite, vine Moș Crăciun!

de Otilia Cazimir

Prin nămeţi, în fapt de seară,

A plecat către oraş

Moş Crăciun c-un iepuraş

Înhămat la sănioară.

 

Drumurile-s troienite,

Noaptea vine, gerul creşte…

Cu urechile ciulite

Iepuraşul se grăbeşte.

Uite-o casă colo-n vale,

Cu ferestre luminate.

Moşul s-a oprit din cale,

Cu toiagu-n poartă bate:

 

– Bună seara, bună seara!

Iaca, vin cu sănioara

Şi cu daruri proaspete.

Bucuroşi de oaspete?

 

– Bucuroşi, bucuroşi,

Strigă glasuri de copii.

Moşule, de unde vii?

– Iaca, vin din moşi-strămoşi,

Încărcat cu jucării!

Și-am venit la drum cu zorul

Să vă spun că-n noaptea asta

S-a născut Mântuitorul.

 

Eu vă las de-acum cu bine,

Că-i târziu și drumul greu

Și mai sunt și alți copii

Care-așteaptă jucării.

 

Noapte rece şi albastră.

Ies copiii la fereastră,

Să se uite cum coboară,

Prin troianul uriaş,

Moş Crăciun c-un iepuraş

Înhămat la sănioară.

 

 

Colinde, colinde!

de M. Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheața se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Și tremură brazii
Mișcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.

Se bucur’ copiii,
Copiii și fetele,
De dragul Mariei
Își piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Ș-a Mântuitorului
Lucește pe ceruri
O stea călătorului.

 

 

Iarna pe uliță

de George Coșbuc

A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă

Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.

Gură fac ca roata morii;
Şi de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrăbii gureşe, când norii
Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierate puşi;
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi plâng grămadă
Pe la uşi.

Colo-n colţ acum răsare
Un copil, al nu ştiu cui,
Largi de-un cot sunt paşii lui,
Iar el mic, căci pe cărare
Parcă nu-i.

Haina-i măturând pământul
Şi-o târăşte-abia, abia:
Cinci ca el încap în ea,
Să mai bată, soro, vântul
Dac-o vrea!

Cade-n brânci şi se ridică
Dând pe ceafă puţintel
Toată lâna unui miel:
O căciulă mai voinică
Decât el.
…………………………………………

 

La drum

      de Otilia Cazimir

 

Moş-Crăciun, la urcuş,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rău, şi-i lunecuş,
Şi moşneagul nu mai poate.

Lung se uită îndărăt,
Scuturându-şi barba rară
De omăt,
Şi oftează sub povară:

-Greu tătucă, greu de tine!
Iaca, stau şi mă socot
Dacă nu cumva-i mai bine
Să mă mut mai cătră vară,
Că-s bătrân şi nu mai pot! ..

 

 

Moș Crăciun

de Elena Farago

Prin orașe si prin sate
Mai ales copiii spun
Că din țări mai depărtate
Vine iarăși Moș Crăciun.

Nu mai pot de bucurie
Și-l asteaptă toți cu drag,
Să le dea vreo jucărie
Sau covrigi câte-un șirag.

Cică Moșul, cum se spune,
Dă la toți copiii buni
Sfat cum să se poarte-n lume,
Ba și cărți de rugăciuni.

El are dragoste multă
Pentru copiii cuminți
Și pentru cei ce ascultă,
De Dumnezeu și părinți.

Apoi tot el povestește;
Despre-un Copilaș frumos
Care-n ceruri locuiește
Și acesta e Hristos.

El a fost cândva în lume
Zise Moșul cu glas blând.
Și la cartea sfântă spune
C-o să mai vie curând.

 

Scrisoare lui Moș Crăciun

de Elena Farago

Dragă Moș Craciune,
Eu nu pot să-ți scriu,
Că sunt încă mică
Și carte nu știu.

Dar îți scrie-acuma
Sora mea, Florica,
Noi în anul ăsta
Nu-ți cerem nimica,

Și de poate-n traistă
N-ai daruri destule,
Din ce-avem noi, uite,
Ia-ți-le și du-le
De le dă prin case
De părinți sărmani,
Sau pe-acolo unde
Sunt copii orfani.

Și, de poți, pe urmă,
Tare te rugăm:
Să ne spui și nouă
Unde să cătăm,
Ca să le mai ducem,
Până vii tu, iar,
În tot anul ăsta
Câte un mic dar.

Moș Crăciun

de Elena Farago

Moș Crăciune, Moș Crăciune,

Sfântul nostru bun și drag,

Vei veni și-n noaptea asta

Să ne bați al casei prag.

 

Vei veni și-n noaptea asta

La copiii toți pe rând,

Moș Crăciun cu barba albă

Și cu sufletul tău blând.

 

Iară noi, de bucurie,

Ți-om aprinde-n brad lumini,

Cântând slavă Celui care

Ne-a făcut să fim creștini.

…………………………………….

 

Slavă ție, Moș Crăciune,

Că-n tot anul vii mereu

Să ne amintești cuvântul

Fiului lui Dumnezeu.

 

 

 

 

În noaptea sfântă de Crăciun

de Traian Dorz

În noaptea sfântă de Crăciun,

pe drumul nins de lună,

trei magi călări cu suflet bun

aleargă împreună.

 

De unde vin, cum se numesc,

Ce doruri îi frământă?

Spre iesle ei călătoresc

și cerurile cântă.

 

Și cântă inimile lor,

aprinsă-i bucuria,

Că s-a născut Mântuitor,

azi s-a născut Mesia!

 

Veniți și voi să-L lăudăm

Pe Domnul cu iubire

ca și noi să ne bucurăm

de marea-i mântuire.

 

 

Moș Crăciun

de Otilia Cazimir

Eu l-am văzut pe Moş Crăciun

E un moşneag…

Cu barbă albă, cu cojoc şi cu toiag,

Ca toţi moşnegii care trec pe drum.

 

Departe, într-o ţară fermecată

În care nimeni n-a ajuns vreodată,

Stă singur cuc într-un bordei de fum.

Bătrânul, Moş Crăciun!

 

Şi trage moşul, trage din lulea…

Şi zilele se duc, şi iarna vine,

Şi prin căsuţe-ncep a-l aştepta

Băieţi cuminţi şi fete mici ca tine.

 

Şi într-o sară, Dumnezeu-cel-Sfânt

Întinde mâna-i bună spre pământ

Şi-anină-n cer, de-un fir de borangic,

Un pui de stea pentru Isus cel mic…

 

Atunci pe nevăzute cărărui,

Porneşte Moş Crăciun cu sacul lui,

Şi când adoarme zvonul de colindă,

El bate-ncet la uşa de la tindă…

 

A fost, moşneagul bun, şi-acum un an,

Dar tu erai prea mică şi nu ştii:

Ţi-a pus sub perinuţă jucării

Şi-un cerceluş cu piatră de mărgean.

 

Iar când a fost să iasă din iatac,

Măicuţa l-a pândit de după uşă,

Să nu te vâre din greşeală-n sac,

Ca pe-o păpuşă!

 

Florile dalbe

de Elena Farago

 

Şi mai ales în iarna asta, lăsaţi copiii să colinde!

Să nu se-nchidă nicio poartă în preajma lor şi nici-un semn.

Să nu-i oprească din curatul şi sfintei datine îndemn.

O, mai ales, în noaptea asta, lăsaţi copiii să colinde!

 

Când argintiile lor glasuri vor îngâna “Florile dalbe”,

Gândiţi-vă că nu e dată închipurii omeneşti

O mai aleasă întrupare de sol a vrerilor cereşti,

Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta “Florile dalbe”.

 

Colindătorii

de G. Coșbuc

Cad fulgii mari,încet zburând
Și-n casă arde focul,
Iar noi pe lângă mama stând,
De mult uitarăm jocul.
Demult şi patul ne-aştepta,
Dar cine să se culce?
Rugată, mama repeta
Cu glasul rar şi dulce

Cum sta pe paie-n frig Hristos
În ieslea cea săracă,
Și boul cum sufla milos,
Căldură ca să-i facă,
Drăguţ un miel cum I-au adus
Păstorii de la stână
Și îngerii albi cântau pe sus,
Cu flori de măr în mână.

Și-auzi ! Răsar cântări acum,
Frânturi dintr-o colindă,
Și vin mereu,s-opresc în drum,
Se-aud acum în tindă-
Noi stăm cu ochii pironiţi
Și fără de suflare:
Sunt îngerii din cer veniţi,
Cu Leroi, Domnul mare !

Ei cântă-nălţător și rar
Cântări de biruinţă,
Apoi se întoirc şi plâng amar
De-a Iudei necredinţă,
De spini, de-postaşi, şi c-a murit..
Dar s-a deschis mormântul
Și El acum e-n cer suit
Și judecă pământul.

Și până nu tăceau la prag,
Noi nu vorbeam niciunul-
Sărac ne-a fost, dar cald şi drag
În casă-ne Crăciunul.
Și în târziu ne biruia
Pe vatra caldă somnul,
Și-n vis vedeam tot flori de măr
Și-n faşă, mic, pe Domnul.

 

Moş Crăciun

de Octavian Goga

 

Moş Crăciun cu barba albă, Moş Crăciun cu traista plină,

Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele,

Azi la noi în sat te-aşteaptă toată casa cu lumină.

Cu colinde şi cu cântec şi cu crai citeţ de stele.

 

Tu te furişezi în taină pe la fiecare poartă,

Cu păşirea ta tiptilă, nu laşi urme de zăpadă,

Dar te simte-ntreg cuprinsul oropsiţilor de soartă,

Când laşi binecuvântarea peste capul lor să cadă.

 

Tu cobori şi-n seara asta, tu cobori ca-ntotdeauna

Pe pământul greu de rele, sol bătrân cu gânduri bune,

Şi-nveştmânţi c-un văl de pace răzvrătirea-nfirorată

– Cum te-aşteaptă în sat la mine! Du-te, du-te, Moş Crăciune!

……………………………………………………………………………………….

 

La mulţi ani

de Tudor Arghezi

 

Cititor de vreme bună,

Să-ţi urez pe nai şi strună

Lăutar şi de condei

Ce-i mai bine din ce vrei.

Să-ţi trăiască toţi ai tăi

De prin munţi şi de prin văi,

De prin târguri, de prin sate,

Risipite prin bucate

Semănate, secerate,

Ţării tale-mbelşugate.

Şi copii

Cu ochi căprii,

Şi frumoşi ca soarele,

Păzindu-ţi ogoarele.

Băieţii ca mugurii,

Fetele ca strugurii,

Piersicile să le cadă

În cămaşă, din livadă.

O urare pentru voi,

Cititori de slove noi,

Anul care iată, vine,

Să v-aducă numai bine!

 

Colind

       de Vasile Voiculescu

Din mii de falnice regine
Ce stăpâneau peste pământ
A fost aleasă o fecioară
Să întrupeze Duhul Sfânt.

Sfioasă, blândă şi cuminte
O biată fată din popor
A zămislit, necunoscută,
Pe marele Mântuitor.

Şi-n ieslea umedului staul,
Pe-un braţ de paie s-a născut
Acel ce-avea puteri să frângă
Păcatul greu de la-nceput.

Lăsând de-o parte împăraţii
Cei plini de oşti şi slujitori
Întreaga Domnului mărire
S-a coborât printre păstori.

E Mesia izbăvitorul
Trimisul tatălui din Cer
S-a ridicat sub ocrotirea
Şi-n casa unui biet dulgher.

Căci harul pururi se revarsă
Pe cel sărac, cinstit şi bun…
Fiţi gata să primiţi pe Domnul
În ziua Sfântului Crăciun.

 

De Ajunul Crăciunului

de Elena Farago

Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucrează fără de-ncetare,
Căci le-adună-n clacă steaua sfantă care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.

Torc de zor în noaptea sfântului ajun
Câlți de nea și raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc să facă ele,
Funia cu trepte pentru Moș Crăciun.

Lungă cât e drumul din pământ la cer,
Trainică să-i țină coșului povară,
Vor întinde-o-n noapte, nevăzuta scară
Moșului ce luptă cu-ndârjitul ger,

Ca să ne aducă iar, de colo sus,
Pe la toți copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfântă și duioasa mamă-a lui Iisus.

 

 

Nu uita sa dai share:Share on Facebook
Facebook
74Share on Google+
Google+
0Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
5 comentarii la „Iarna la școală”
    1. Buna ziua. Va multumim pentru mesaj. Ne bucuram ca va place selectia noastra de poezii. Cu drag, echipa ScoalaIntuitext.ro.

    1. Buna ziua. Va multumim pentru mesaj. Ne bucuram ca v-au placut poeziile selectate de noi. Cu drag, echipa ScoalaIntuitext.ro.

  1. Am găsit aici câteva poezii pe care nu le cunoșteam de la Traian Dorz,Vasile Voiculescu, Elena Farago, Tudor Arghezi. Mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *