Ghid metodic: Dezvoltarea competențelor specifice la Matematică

1.

Rezolvarea unei situații-problemă

Organizarea de situații problemă

Exemplu

Sarcină de lucru: Organizarea unei excursii la sfârșitul clasei a IV-a cu toți colegii

Sarcină de lucru : Organizarea unei excursii la sfârșitul clasei a IV-a cu toți colegii

 Alte  competențe specifice pe care le urmărim pe parcursul acestui proiect :

Matematică:

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente diverse ;

5.2. Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică

LLR:

2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activităţi derulate în şcoală sau extraşcolar

Geografie…..

Cadru teoretic

Elevul se confruntă cu situații complexe, contextualizate sau inspirate din viața reală. Se angajează în proiecte și formulează ipoteze.

Învățătorul organizează situații-problemă provocatoare și motivante, promovând pedagogia prin proiecte și încurajând rezolvarea activă a problemelor.

2.

Folosirea diverselor resurse și cunoștințe ale elevilor sau puse la dispoziția acestora

Facilitarea folosirii diverselor resurse și cunoștințe

Exemplu

Câți colegi participă ? Unde mergem? Câte zile? Cu ce mijloc de transport? Unde ne cazăm ? Care este programul pe zile, momente ale zilei ? Care este bugetul total și pe fiecare activitate?

Cadrul didactic îi sprijiă și supraveghează, folosește conversația euristică pentru îndrumare.

Elevul folosește și exploatează diverse resurse și cunoștințe, integrând exemple din viața reală și căutând informații relevante din multiple surse.

Învățătorul asistă elevul în folosirea resurselor și cunoștințelor, oferind materiale și îndrumare pentru utilizarea lor eficientă și deschiderea spre exterior.

3.

A acționa: a-l face pe elev cât mai activ posibil

Asigurarea că elevul rămâne activ pe tot parcursul lecției

Exemplu

Copii se organizează și  lucrează împreună pentru proiectul Excursia școlară la sfârșitul clasei a IV-a

Gruparea elevilor pe subproiecte:1)  Elemente de organizare : transport, cazare, mese,  costuri; 2) Realizarea programului și organizarea  activităților pe zile, costuri;  3) Bugetul total și modalități de finanțare a excursiei; 4) Asigurarea finanțării excursiei (expoziție cu vânzare de tablouri, de povestiri  scrise de copii, tombole, etc).

Elevul este activ, realizează sarcini care îl interesează, comunică și ia decizii despre modul de abordare a acestora.

Învățătorul organizează activități care implică elevul într-un mod activ, structurând lecția în jurul sarcinilor de lucru și adaptând complexitatea acestora.

4.

A interacţiona cu elevi, profesori, alte persoane semnificative

Organizarea interacțiunilor între elevii din clasă

Exemplu

Elevii dezbat propunerile fiecărui subgrup de lucru pe temele importante (unde merg in excursie, unde se cazează, ce obiective turtsitice să viziteze, ce să mănânce, unde, are să fie activitățile de seară, ce buget este necesar, care sunt materialele necesare pentru diversele activități stabilite fie pentru programul de seară, fie pentru organizarea expoziției sau tombolei cu vânzare, cum fac promovarea ? , își susțin punctele de vedere cu argumente și aleg variantele considerate cele mai potrivite pentru proiect. Fiecare grupă prezintă soluțiile identificate pentru proiectul la care a lucrat cu argumente și cum se integrează în proiectul mai mare numit Organizarea excursiei de final de clasa a IV-a

Cadrul didactic asigură un cadru în care  toți elevii se implică, propun idei cu argumente, folosesc diferite prezentări care să faciliteze  înțelegerea, etc

Elevul lucrează cu colegii, confruntându-se cu concepții diferite, folosind instrumente de lucru în colaborare cu aceștia și analizând interacțiunile pentru a le reglementa.

Învățătorul organizează situații de lucru în echipă, promovând dezbaterile de idei și asigurând instrumentele necesare pentru o interacțiune eficientă.

5.

Reflectarea asupra propriei activități, acțiuni sau rezultate

Favorizarea reflecției asupra acțiunii realizate

Exemplu

Fiecare elev reflectează individual, apoi împreună cu colegii dacă au trecut prin toate etapele proiectului, dacă au ales varianta cea mai bună, dacă au calculate corect, dacă au și un plan B, care sunt riscurile acțiunilor propuse.

Cadrul didactic supraveghează procesul, ajutându-i cu întrebări să aprofundeze, să vadă și aspecte pe care nu le-au luat in seamă. Exemplu: câți km sunt până la destinație? Avem nevoie de mijloc de transport ca să ne deplasăm în zonă? Este mai ieftin să luăm trenul? Am obținut mai multe oferte de preț pentru autocar? E mai convenabilă plata per km parcurs sau pe perioadă închiriată ?

Elevul reflectă asupra acțiunilor și resurselor sale, analizând efectele și condițiile de reușită ale acțiunilor sale.

Învățătorul încurajează reflecția asupra acțiunii, planificând momente de reflecție și organizând activități care favorizează activități metacognitive.

6.

Evaluarea activității proprii

Învățarea elevului să (se) (auto)evalueze

Exemplu

Fiecare copil se autoevaluează și este evaluat de colegii din echipă folosind criteriile din grila de evaluare.

Învățătorul creează cadrul în care copiii  stabilesc grila de (auto)evaluare

Elevul participă activ și sincer la evaluarea propriilor sarcini de lucru prin următoarele metode:  autoevaluare, evaluare mutuală și coevaluare, analizând greșelile pentru a regla învățarea.

Învățătorul implică elevul în evaluarea învățării și a sarcinilor de lucru realizate, oferind instrumente și timp pentru analiza greșelilor și organizând procesul de evaluare și autoevaluare.

7.

A sintetiza și structura cunoștințele dobândite

Urmărirea structurării cunoștințelor dobândite în vederea integrării și fixării lor pe termen lung

Exemplu

Individual și în grup, elevii  notează într-un jurnal al proiectului ce au învățat din această experientă: cum să organizeze o excursie, cum să calculeze costurile, cum să aleagă varianta cea mai puțin costisitoare pentru transport tinând cont de obiectivele stabilite (nr km de parcurs, avem sau nu nevoie de mijloc de transport la destinație etc), cum să calculeze necesarul de materiale pentru produsele pe care le realizează pentru expoziția cu vânzare (câte pânze, culori, pensule, ață etc),

Cadrul didactic facilitează crearea unei scheme logice a cunoștințelor și abilităților dobîndite

Elevul petrece timp structurând și sintetizând cunoștințele și dezvoltând strategii de învățare personale și eficiente.

Învățătorul vizează structurarea de către elev a cunoștințelor noi, planificând momente de structurare-sinteză și organizând secvențe pentru împărtășirea  strategiilor de învățare.

8.

Integrarea resurselor personale (cunoștințe, abilități, atitudini pentru a fixa noile achiziţii şi a le articula cu precedentele

Urmărirea integrării resurselor personale (cunoștințe, abilități, atitudini) de către elevi

Exemplu

Elevii desenează propria hartă conceptuală cu noile cunoștințe și abilități dobândite și legătura lor cu cele déjà existente  pe care o adaugă în  jurnalul de proiect.

Învățătorul îndrumă elevii pe parcursul  construirii hărții conceptuale

Elevul stabilește legături între diversele cunoștințe învățate și le integrează, luând în considerare atât resursele personale, cât și cele școlare.

Învățătorul asistă elevul în integrarea resurselor personale diverse, oferind sarcini care încurajează stabilirea de legături între diferite cunoștințe și exploatând cunoștințele anterioare.

9.

A conferi sens celor învăţate

A ajuta elevul să găsească sens în activitatea de învățare

Exemplu

Copiii notează în jurnalul de proiect cum îi ajută în viața lor ceea ce au învățat pe parcursul acestui proiect.

Cadrul didactic folosind metode euristice : conversația, problematizarea, îi ajută pe copii să identifice sensul activității pe care au desfășurat-o.

Elevul își orientează activitatea către atingerea obiectivelor de învățare și producție, finalizând activitatea prin construirea și căutarea de sens.

Învățătorul ajută elevul să găsească sens în activitățile de învățare, orientându-le către obiective de învățare, nu doar către a obține note/calificative.

10.

Orientarea activității către transferul cunoștințelor

Învățătorul orientează activitatea spre transfer

Exemplu

Fiecare copil propune în jurnal mai multe situații din viața lui în care va putea folosi cunoștințele și abilitățile dezvoltate pe parcursul acestui proiect.

Cadrul didactic oferă elevilor feedback și sprijin pentru a-i ajuta să generalizeze experiența lor.

Elevul își pregătește activitatea pentru transferul cunoștințelor în situații de viață socială sau personală, lucrând pe materiale similare și exercitându-și competențele în situații noi.

Învățătorul încurajează anticiparea situațiilor de transfer și asistă elevul în pregătirea pentru mobilizarea cunoștințelor dobândite, organizând materiale și situații de învățare relevante.

11.

Trecerea progresivă de la  supraveghere și sprijin la autonomie

Cadrul didactic se asigură de progresul gradual al elevului de la supraveghere și sprijin la autonomie  

Exemplu

Copiii organizează un brainstorming și propun un alt proiect la care să lucreze extrașcolar.

Cadrul didactic este un observator activ al progresului elevilor, participând la prezentarea finală a proiectului.

Elevul se implică în activități, acceptând să investească într-o abordare personală și căutând să regleze autonom activitatea de învățare, simțindu-se apreciat și sprijinit.

Învățătorul însoțește  elevul în construirea competențelor către autonomie, motivîndu-l, ajtându-l să capete  încredere că poate  și asumând diverse strategii de „conflicte cognitive”.